Efeseni 5:9

În lumină-i bunătate.
Tot ce-i rău e la-ntuneric,
Că cel credincios nu poate
A trăi cu răutate
Categoric!

Ce e bun nu se ascunde,
Se prezintă-n demnitate.
Între oameni și oriunde
Adevărul clar pătrunde,
Nu evită să se-arate.

Răutatea ocolește
A se prezenta-n lumină;
De-orice rază se ferește,
Adevărul îl ciuntește
Să nu știi că ea-i de vină.

Răutatea nu se-arată
Spre a fi recunoscută,
Te înșală de-orice dată,
Vrea să pară fără pată
Cu fățărnicie multă.

Bunătatea-i îndrăgită
De-orice caracter curat.
Ea este ușor primită
De o inimă smerită,
Curățită de păcat.

Bunătatea-i perlă scumpă,
Briliant multicolor.
Pentru suflet e-o aripă
Ce te-nalță într-o clipă
Spre cerescul Salvator.

În lumină-i bucurie
Pentru cel neprihănit,
Că nădejdea lui e vie
Și-are-n cer o-mpărăție,
Și-un Mântuitor iubit.

El n-are nimic de-ascuns,
Este o epistolă vie.
De iubire-a fost pătruns
Prin Duhul Sfânt primit de sus
Și e plin de bucurie.

Trăind în sfântă curăție,
Poți să răspândești lumină.
Spre eterna veșnicie,
Să fii o flacără vie
Prin puterea Lui divină.

Să se vadă calea sfântă
Prin trăirea ta curată
Și-alergarea ta spre țintă
Cu dorul care te avântă
De-a trăi fără de pată.

În lumină și-adevăr
Este drumul mântuirii,
Este calea către cer.
Și să merg pe ea prefer,
Ignorând oferta firii.

Dumnezeu este lumină
Și noi vrem să Îi slujim.
De-aceea-L așteptăm să vină
Și cu încredere deplină,
Tot mai mult ne pregătim.
Amin.
(Duminică, 27 iulie 2025)